Investiţii în derulare

Asfaltarea şi reabilitarea dumurilor comunale
Integrarea în economia europeană este facilitată de o infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă. Analiza socio-economică atestă faptul că în ultimii cinci ani sectorul transporturilor, depozitării şi telecomunicaţiilor a contribuit din ce în ce mai mult la formarea PIB-ului şi a ocupării forţei de muncă. Această contribuţie a fost sprijinită de creşterea sectoarelor industriale (în special, industria prelucrătoare) şi construcţii. Sectorul transporturilor, depozitării şi comunicaţiilor a ocupat locul patru la nivelul regiunii, contribuind cu 10% din PIB şi numai 4,5% din forţa de muncă ocupată în 2003. Infrastructura tehnică analizată e constituită din infrastructuri de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi). Pe plan general, infrastructurile regionale necesare asigurării unei minime serviri a nevoilor comunităţilor, în acest stadiu de dezvoltare, există, dar sub-investiţiile cronice timp de mai multe decenii impun fonduri importante pentru modernizare fie că este vorba de reţelele de transporturi rutiere sau feroviare, de reţelele de telecomunicaţii, de sursele de aprovizionare ale diferitelor sectoare energetice sau de condiţiile de protecţie a mediului. Prioritatea esenţială va consta din securizarea racordării regiunii la marile coridoare europene de transport de mărfuri şi persoane. Construcţia şi modernizarea drumurilor reprezintă o necesitate din punct de vedere economic, reducând durata de transport şi, prin urmare, costurile de transport.  
Drumurile comunale din Sălsig se confruntă cu o serie de problematici generale care îngreunează semnificativ traficul. Vom enumera mai jos câteva dintre acestea:

♦ denivelări şi gropi în carosabil: apariţia frecventă a acestui tip de probleme se datorează în primul rând timpului depăşit de exploatare a multor drumuri la care se adaugă calitatea slabă sau medie a îmbrăcăminţii, sporirea traficului de mare tonaj etc;

♦ înnoroiri frecvente: un rol esenţial în fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier judeţean este eliminarea cauzelor care duc la acoperirea carosabilului cu material sedimentar;
♦ tronsoane cu un indice de sinuozitate ridicat (curbe periculoase): măsurile de corectare a sinuozităţii sau cel puţin a creării unor condiţii favorabile de desfăşurare a traficului în sectoarele cu curbe dificile sunt absolut necesare pentru fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier;
Avantaje
Necesitatea modernizării acestui drum este uşor de înţeles dacă luăm în considerare multitudinea de avantaje pe care aceasta o aduce.
Acestea ar fi următoarele:
♦ Desfăşurarea traficului de mic gabarit şi de mare tonaj în condiţii optime, normale având în vedere situaţia drumurilor europene;
♦ Încurajarea dezvoltării economice zonale;
♦ Facilitarea accesului la locaţiile de interes major (ex.: sediul primăriei, dispensarul uman) ;
♦ Accesul rapid al serviciilor de urgenţă: Ambulanţă, Poliţie, Pompieri.
În vederea realizării acestui obiectiv avem un proiect integrat ce urmăreşte printre altele şi reabilitarea drumurilor comunale din Sălsig. Proiectul de finanţare a fost depus în cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), Masura 3.2.2., ce vizeaza "renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale".

 

Reabilitare poduri şi podeţe şi introducerea unui sistem de rigole in comună
La densităţi foarte reduse de populaţie nu e nevoie de latrine şi canalizări, câmpurile şi pădurile servind ca pentru orice animal drept loc de defecare şi urinare. Asemenea condiţii erau cândva peste tot pe glob, dar treptat s-au redus încât astăzi se mai întâlnesc numai în zone montane sau deşertice sau polare.
În rest e nevoie de un sistem organizat. Primele canalizări se pare că au fost făcute acum 5000 de ani la Mohenjo-Daro, pe valea Indusului. În Roma antică, celebra cloaca maxima deservea 1 milion de locuitori. Canale romane sunt şi astăzi în uz, fiind tehnic excelent executate dar nefăcând pe atunci decât să deverseze apele uzate din oraşe în emisar (râu sau mare) mai aval. În evul mediu situaţia în oraşele europene era dezastruoasă, fecalele fiind aruncate pe stradă, în cel mai bun caz în şanţul din mijlocul străzii.
În zilele noastre în ţări dezvoltate există sisteme performante de canalizare şi în mediul rural, în schimb în marile oraşe din lumea a treia fecalele sunt în continuare depuse pe stradă, unde sunt spălate de ploi, consumate de porci sau câini, sau uscate de soare şi transformate în praf. De exemplu în Mexico City o mare parte din praful din atmosferă este de fapt format din fecale umane uscate. Consecinţele asupra sănătăţii publice sunt pe măsură de grave. În zone rurale cu climat nu foarte rece şi nu prea umed se pot folosi cu succes sisteme de tancuri septice cu câmpuri de absorbţie pe sol. Mai sigure dar mai scumpe sunt tancurile septice închise, care se vidanjează periodic şi se transportă întreg conţinutul la o staţie de epurare, sau se face sistem centralizat de canalizare ca în mediul urban. O soluţie ieftină hibridă este combinaţia între tanc septic care să reţină numai componenta solidă a apelor uzate fecaloid-menajere şi canalizare centralizată dar care să colecteze şi să ducă la staţia de epurare numai componenta lichidă. Avantajele unui astfel de sistem sunt că tancul septic trebuie golit mult mai rar iar sistemul de canalizare se poate realiza cu ţevi de diametre mult mai mici şi deci cu costuri reduse. În momentul de faţă, localitatea noastră are nevoie de un sistem de rigole pentru a micşora riscul de acumulare a apelor pluviale, riscul de direcţionare a acestor ape către partea carosabilă şi pentru optimizarea sistemului de canalizare al comunei. Canalele pentru ape pluviale au deschideri spre străzi, curţi şi alte spaţii. Ele sunt laterale în rigole sau orizontale, acoperite cu grătare. În interiorul puţului se montează dispozitive care să împiedice intrarea de gunoaie şi eventual emanarea de mirosuri, având astfel canal cu găleată sau cu găleată şi sifon. Găleata reţine corpurile solide şi se goleşte periodic. Structura unei reţele de canalizare este arborescentă: canalele de racord converg în canale colectoare secundare ce se reunesc în colectoare principale, ce se termină sau ar trebui să se termine la staţia de epurare. Reţelele au şi guri pentru vizitare, care să permită accesul pentru control şi întreţinere. Canalele pot fi curăţate prin diverse tehnici: Spălare cu presiune ridicată, curăţare cu dragă cu lanţ sau cablu; curăţare cu vehicule speciale. Construcţia sistemului de canalizare trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, o netă separare de reţeaua de alimentare cu apă (cu care nu trebuie să vină în contact şi în nici un caz să nu treacă deasupra ei) ca să se evite orice posibilă contaminare. Trebuie să fie cădere suficientă, coturi nu prea strânse, adâncime corespunzătoare ca să nu apară iarna îngheţ şi dimensionările (diametre) adecvate ca să permită preluarea întregului debit, să nu se ajungă la blocaje şi refulări la exterior pe străzi sau şi mai rău în interiorul clădirilor. La fel de important precum un sistem de rigole, considerăm repararea podeţelor şi realizarea de podeţe noi pentru a facilita şi îmbunătăţii condiţiile de trafic şi siguranţă ale cetăţenilor noştri. Momentan nu avem un proiect separat pentru realizarea acestui obiectiv dar existând o relaţionare cu drumurile publice dorim includerea acestui obiectiv în proiectul integrat de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere a comunei Sălsig.

 

Construirea trotoarelor pe o distanţă de 12,5 km
Din motivul siguranței cetățenilor şi al creării unei circulații pietonale normale la nivelul comunei Sălsig este evidentă necesitatea realizării acestor trotuare pe o lungime de 12,5 km. Aceste lucrări trebuie făcute numai după realizarea reţelei de canalizare menajeră şi după extinderea  străzilor. Pentru realizarea acestui obiectiv propunem demararea unui proiect care sa evidențieze avantajele , măsurile care trebuie luate şi costurile pe care le implică executarea acestor trasee pietonale. Pentru finanţare ne propunem colaborarea cu Consiliul Judeţean Maramureş sau ne vom adresa fondurilor europene care finanţează diverse măsuri de realizare sau optimizare a infrastructurii.

Avantaje :
Principalul avantaj obţinut în urma realizării acestei măsuri este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la nivelul comunei prin mărirea fluidităţii traficului, prin creşterea nivelului de siguranţă a cetăţenilor şi prin protecţia infrastructurii. Un alt avantaj important este deplasarea în condiţii normale a posibililor turişti în comună.


Înfiinţare şi dotare serviciu de întreţinere drumuri în comună
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv avem un proiect care momentan se află la stadiu de idee, proiect care odată implementat ar diminua semnificativ gradul de deteriorare a drumurilor din comună şi care ar asigura o fluenţă constantă a dezvoltării economice, dezvoltare bazată pe creşterea turismului şi a investiţiilor la nivel de comună. Aşadar acest proiect ar crea 2 avantaje mari: siguranţă în infrastructură şi evoluţie economică.

Activităţile de întreţinere şi reparare a drumurilor, podurilor şi anexelor aferente acestora se clasifică în :
♦ lucrări şi servicii planificate;
♦ lucrări accidentale.

Lucrările şi serviciile planificate pot fi:
♦ servicii pregătitoare aferente întreţinerii şi reparării drumurilor, podurilor şi anexelor acestora;
♦ lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor,;
♦ lucrări şi servicii privind întreţinerea periodică a drumurilor,;
♦ lucrări aferente reparaţiilor curente;
♦ lucrări aferente reparaţiilor capitale;

Întreţinerea şi repararea drumurilor, cuprinde pe lângă lucrările propriu-zise şi o serie de servicii pregătitoare, începând de la gestionarea reţelei de drumuri, întocmirea documentaţiilor tehnico-economice şi asigurarea calităţii, până la monitorizarea controlului mijloacelor de transport care circulă pe aceste drumuri. Lucrările şi serviciile privind întreţinerea drumurilor constau în totalitatea activităţilor de intervenţie ce se execută în tot timpul anului, determinate de uzura sau degradarea în condiţii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea condiţiilor tehnice necesare desfăşurării circulaţiei rutiere în siguranţă, cu respectarea normelor în vigoare, precum şi de a menţine acest patrimoniu public în stare permanentă de curăţenie si aspect.  Serviciile propriu-zise reprezintă activităţi (altele decât lucrările) ce se desfăşoară atât în perioada de vară cât şi în perioada de iarnă în vederea asigurării circulaţiei rutiere pe drumurile publice în condiţii de siguranţă.